Ce este TEHNICA BOWEN?

Tehnica Bowen este o terapie holistică, bazată pe declanșarea capacității de autovindecare a corpului uman, corpul regăsindu-și drumul către o funcționare echilibrată.  Este un concept nou în manipularea corporală, nu derivă și nu este similară cu alte modalități  de abordare fizică.

Pe cine poate ajuta TEHNICA BOWEN?

Deoarece fiecare dintre noi posedã abilitatea de a se auto-vindeca, terapia Bowen este potrivitã şi folositoare oricui, de la nou-nascuţi la persoane in vârstã. Oferã alinare atleţilor, femeilor însãrcinate şi persoanelor cu nevoi speciale. BOWTECH şi-a dovedit succesul în tratarea problemelor musculare şi osoase, dar este recunoscutã şi pentru eficienţa sa în tratarea afecţiunilor interne.

Iatã câteva din afectiunile care raspund foarte bine la Bowtech:

• Umăr înțepenit;
• Probleme la genunchi;
• Luxație a gleznei;
• Migrene - Dureri de cap;
• Stress - Tensiune;
• Simptome Astmatice și din Bronșite;
• Afecţiuni ale coloanei vertebrale;
• Dureri de Spate - Sciatica;
• Imobilitate a gâtului;
• Leziuni datorate activității sportive;
• Atacuri cerebrale;
• Alergii de primavară;
• Probleme renale;
• Oboseala acută și cronică;
• Incontinența urinară nocturnă (Enurezis);
• Infertilitate.

Care sunt avantajele terapiei BOWEN?

Sunt 3 avantaje majore ale terapiei Bowen, comparativ cu toate celelalte terapii :

1. Nu poate face nimic rău

Dacă terapia nu este executată corect, corpul nu va acționa încât să se auto-rănească. În acest caz, pacientul va beneficia de o ora de odihnă.

2. Terapeutul nu-și forțează voința asupra corpului pacientului

Fără forțe manipulatoare, fără intinderi puternice și manevre asupra țesuturilor. Tot ce face un Terapeut Bowen e sa ceară corpului dumneavoastră să înceapă pașii necesari pentru auto-vindecare, în timpul și limitele sale.

3. Efortul și implicarea terapeutului sunt minime, comparativ cu rezultatul final

Aceasta este singura terapie unde un terapeut poate trata pana la aproximativ șase pacienți deodatș, cu efort minim și rezultate instante maxime, pentru toți pacienții.

În ce constă tratamentul prin TEHNICA BOWEN

Tratamentul constă în aplicarea unor mișcări delicate, dar directe, (simple dar complexe) efectuate cu degetele, pe puncte structurale foarte precise (mușchi, tendoane, fascie, ligamente, articulații și nervi) pe care creierul le folosește ca puncte de referință pentru a determina postura și au un efect foarte puternic asupra felului în care corpul se susține pe sine. Mișcările produc efecte imediate, prin intermediul circulației sangvine, restabilind circuitul limfatic, aliniind structurile osoase, eliminând tensiunile și încordările musculare. Sunt corectate dezechilibrele psihice și în acelasi timp, are loc și o echilibrare la nivelul meridianelor energetice.

Între miscări există câteva minute de pauză, pentru ca organismul să aibă timpul necesar pentru a prelucra mesajele și a iniția procesul de vindecare. Terapeutul se poate concentra pe o problemă specifică sau se poate adresa organismului ca un întreg, într-o manieră holistică.

În cazul afecțiunilor acute, sunt necesare doar câteva sedințe de tratament, rezultatele pot apărea chiar de la prima sedință, iar procesul de auto-vindecare pe parcursul următoarelor zile.

Tehnica Bowen se face cu intervenție minină, organismul nu este forțat să execute o comandă, ci este reactivat propriul mecanism de vindecare (prin reactivarea memoriei celulare), ceea ce face posibilă recuperarea stării de bine existentă înainte de apariția unei afecțiuni. Majoritatea mișcărilor se suprapun peste punctele de acupunctură ale meridianelor energetice, unele traversează chiar două sau trei meridiane simultan, iar mișcările au potentialul de a fi foarte puternice, deoarece afectează mai multe straturi, efectul nu este neapărat direcțional, ci global, afectând și câmpul energetic din proximitatea corpului.

Mișcările se pot face pe anumite zone ale corpului, pe mușchi sau pe centrul mușchiului între origine și inserție; în timpul pauzei, organismul prelucrează mesajele prin intermediul neuromediatorilor, informând despre starea de tensiune, durere, alungire sau contracție ale țesutului musculo-tendinos. La fiecare mișcare, unii mușchi se contractă, iar alții se destind. În timpul tratamentului, se realizează o întindere ușoară a mușchiului care se menține câteva secunde înainte de realizarea mișcării propriu-zise. Sunt stimulați receptorii care se află pe mușchi, tendoane, ligamente și terminațiile nervoase responsabile cu trimiterea către creier a senzațiilor de durere, iar organismul direcționează mesajele de începere a procesului de vindecare spre zonele în care există afecțiuni.

Fascia joacă un rol important în coordonarea musculară, aliniamentul postural și integritatea structurală și funcțională, iar structura fasciei este determinată de funcționalitatea ei. Fibrele de colagen sunt orientate astfel, pentru a face față eforturilor și încărcăturii structurale impuse de poziția stând în picioare, mers sau șezut.

Traseele impulsurilor sunt determinate de orientarea fibrelor de colagen, iar aceasta este determinată de folosință.

Aproape toate structurile sunt înconjurate de fascie (material fibros) care crează un spațiu între fiecare grup de mușchi (mușchi individuali și fibre individuale) și permite mișcarea liberă și glisarea structurilor pe care le înconjoară și este inevitabil ca prin activarea unui mușchi să nu fie activată și fascia corespunzătoare care face parte din aceasta, deși are efecte fiziologice diferite. Întinderea ușoară, ajută la orientarea fibrelor de colagen din compoziția fasciei și crează un spațiu pentru fluide în jurul și în interiorul celulelor. Întinderea în direcții opuse, crează un curent piezoelectric mai puternic decât simpla apăsare sau trecerea de-a lungul fibrelor.

Când se realizează provocarea mușchiului și acesta este usor întins, proprioceptorii încep să trimită informații senzoriale prin intermediul căilor de conducere, către măduva spinării. Impulsurile generate în timpul tratamentului circulă mult mai eficient, dacă fascia este hidratată. Impulsurile generate de mișcări, sunt amplificate prin acțiunea proteinelor în cristale lichide și de asemenea fascia răspunde ca un sisem unitar coerent, în cea mai mare parte răspunde directional, în funcție de felul în care impulsurile o traversează.

Când informațiile senzoriale ajung la creier, circulă prin diferite zone (cerebel, ganglionii bazali, formațiunea reticulată) înainte de a fi trimise înapoi ca traiecte nervoase motorii. Informația care se trimite înapoi ca răspuns, depinde de o interacțiune complexă dintre diferiți nervi, unii dintre ei având o acțiune mai rapidă, iar alții au o acțiune mai lentă.

Dacă pacientul nu este relaxat, zonele primitive din creier responsabile de coordonarea mișcărilor nu sunt capabile să recepteze și să prelucreze această informație în beneficiul ei.

Sistemul nervos autonom se poate reechilibra, și pentru ca mecanismul corector (prin feedback-ul dintre diverșii centrii care controlează relațiile posturale dintre mușchi), să treacă prin acest proces fără întreruperi din exterior. De aceea trebuie să fie creată o situație ideală pentru tratament ( în timpul sedinței, să nu se poarte discuții cu pacientul decât cele referitoare la senzațiile fizice, pacientul să se simtă în siguranță, lumina să nu fie foarte puternică, deoarece activează cortexul, iar muzica este interzisã, având un efect de activare a minții cu rezonanțe emotionale puternice).

În timpul tratamentului, când corpul este relaxat, are loc o schimbare permanentă de informații receptată de diferiți proprioceptori, datorită întinderii, îndoirii și răsucirii, efectuate asupra mușchiului în mișcare, motiv pentru care proprioceptorii așteaptă apoi mișcarea corpului, pentru a se putea reseta ulterior.

Respectarea timpului necesar organismului de a răspunde la stimuli este de importanță vitală.

Există și situații în care, această tehnică, nu poate avea rezultate:

• dacă terapeutul nu aplică tehnica corect,
• în cazul în care bolnavul își cauzează singur recăderea,
• deoarece nu respectă perioada de repaus. Din moment ce s-a declanșat mecanismul de autovindecare, dacă el începe să lucreze, atunci orice acțiune în forță sau orice soc care se induce organismului, are rolul de a opri aceste reacții.

Structura de tensiune în echilibru a corpului este o cale de comunicare prin care acesta percepe mediul înconjurător și răspunde la stimuli. Acest transfer de informații, poate avea loc prin intermediul mișcării undelor armonice, propagarea undelor de-a lungul unui traseu poate trece informația prin intensitatea și frecvența undei care se propagă prin el.

Restricțiile pot apărea datorită utilizării excesive a anumitor mușchi, poziții defectuoase ale corpului, stres, deshidratare și rigidizarea fasciei musculare, contracturi parțiale cronicizate ale anumitor mușchi, precum și accidentele, care se pot solda cu restricții ulterioare de mișcare a corpului, care rămân chiar și după ce leziunea s-a vindecat.

O limitare sau restricție de mișcare într-o anumită zonă a unei structuri bazate pe tensiune în echilibru, amplifică tensiunea la celelalte componente ale structurii respective, ceea ce mărește pericolul vătămărilor, deoarece flexibilitatea scade și expune structura la eventuale accidente, influențând negativ întreg corpul, care este o unitate de sine stătătoare. O astfel de structură compromisă nu permite corpului să funcționeze la maxim de eficiență și flexibilitate, unii mușchi fiind mai solicitați decât alții.

Mușchii încordați, exercită o acțiune mecanică asupra altor structuri, trăgându-le și scotându-le din alinierea optimă, iar rigidizarea care rezultă inevitabil, produce pierderi de energie și poate atinge și senzorii de percepție ai durerii pe care îi și poate activa. Corpul este capabil să sesizeze unde există libertate de mișcare și unde există rigiditate sau tensiune, pe baza modificărilor care apar la nivelul vibrației din rețeaua de tensiune în echilibru și dacă restricția este motivul blocării corpului în procesul de vindecare, atunci această restricție trebuie îndepărtată. Mișcările specifice utilizate în această terapie, datorată unicei lor configurații de deplasare transversală și structurilor musculare, sunt în măsură să elimine restricțiile corpului.

Afecțiunile care răspund cel mai bine la această terapie sunt: imobilitatea gâtului și umărului, afecțiuni ale genunchilor, luxația gleznei, spondiloză cervicală, cifo-scolioză, coxatroză uni sau bilaterală, dureri la nivelul spatelui și articulațiilor, poliartrită reumadoidă, traumatism vertebro-medular, protuzii discale, întindere de ligamente, distrofie musculară, tetrapareză spastică, pierderi de echilibru, atac cerebral, oboseală acută și cronică, atac de panică, amețeli, pierderi de echilibru, epuizare fizică și psihică, stres, afecțiuni renale, dischinezie biliară, litiază biliară, colică gastro-intestinală, alte afecțiuni organice sau funcționale digestive, afecțiuni respiratorii ca: alergii, astm, bronșită; sclerodermie sistemică, circulație periferică deficitară, hipertensiune arterială, tromboflebită, diabet, fibrom uterin, ovar polichistic, afecțiuni ale glandei tiroide, incontinenăă nocturnă, etc.

.[/showhide]

 

Website Oficial Terapia Bowen